Dacă ar fi să dau timpul înapoi și să compar unele locuri de muncă cu altele, îmi dau seama instant că adesea a existat acest fenomen. Pentru anumiți manageri acest obicei toxic este unul subconștient, învățat de cele mai multe ori în familie, fără intenția explicită de a manipula angajații. Aceste tipare pot fi învățate în familie sau în contexte sociale timpurii, iar ulterior perpetuate în viața profesională pentru că au priceput că le oferă anumite avantaje. O să vedem imediat care sunt acestea.
Love Bombing la locul de muncă, ce înseamnă?
Love Bombing la locul de muncă reprezintă o tactică manipulativă prin care o persoană (de obicei un superior sau coleg) își copleșește un angajat cu laude exagerate, atenție constantă sau favoruri, cu scopul de a crea o legătură emoțională sau de a obține control. Deși inițial pare o formă de apreciere, această abordare ascunde adesea intenții toxice, cum ar fi exploatarea sau manipularea.
Prin urmare, dacă te afli la un nou loc de muncă, iată care sunt semnele pe care ar trebui să le reții, ca să te poți proteja de eventualele complicații care vor urma:
1. Recrutarea și onboarding-ul
Promisiuni exagerate: În timpul procesului de angajare, candidații pot fi bombardați cu promisiuni ireale despre cultură organizațională, oportunități de creștere sau beneficii. Se va schimba organigrama, ceva va fi făcut în beneficiul angajaților însă doar la exterior. Exteriorul va conta întotdeauna, pentru că un manager toxic nu va schimba niciodată modul de lucru. Va schimba angajații, va schimba birouri, scaune sau alte obiecte ce țin de exterior, dar nu va ușura munca angajaților sau să schimbe cultura firmei respective, modul de lucru.
Limbaj extrem de pozitiv: Folosirea unor superlative pentru a descrie angajatul, împrietenirea excesivă cu trauma dumping, cu dezvăluirea de secrete personale care nu au legătură cu firma sau future faking, lăudatul companiei cu ce se va întâmpla într-un viitor îndepărtat ( Vom avea un sediu nou, vom schimba panourile de lucru, etc) care nu aduc beneficiile de care are nevoie în mod real angajatul (decontare de transport, zile libere mai multe sau posibilitatea de a lucra remote, ca prime exemple)
2. Exces de atenție în primele săptămâni / luni pe scurt Love Bombing la locul de muncă
Complimente constante: Managerii sau colegii oferă laude excesive pentru performanțe minore, creând un sentiment de datorie sau loialitate. Că ești foarte bun, dar… Va fi o joacă de-a șoarecele și pisica în care vei fi complimentat însă în același timp ți se va atrage subtil atenția către greșeli. Unde vei observa această dualitate, ți se induce ideea că nu ești niciodată suficient de bun pentru acea companie sau firmă. Nu pentru că se dorește munca fără greșeli, ci pentru că greșelile tale sunt foarte importante pentru ca tu să rămâi serviabil și umil. Să muncești fără a pune la îndoială munca superiorilor. Deși ai să vezi dacă îți lucrezi atenția că munca lor de cele mai multe ori este mediocră sau mai rău, greșelile lor vor fi mult mai grave decât cele pe care le vei comite tu.
Tratamente speciale: Angajatul poate primi cadouri, oportunități exclusiviste sau invitații la evenimente, generând o senzație de unicitate. Unicitate pentru care tu vei munci mai mult, pentru că, încă odată, ți se induce ideea că pentru aceste beneficii este nevoie să prestezi la rândul tău muncă. Aceste beneficii vin de multe ori cu a te implica pe tine în respectiva organizare. În a-ți da task-uri care țin de acele evenimente, pentru care nu vei fi plătit, ci doar vei fi acolo ca participant. Așadar, atenție la ceea ce ți se oferă. Tot ce primești să aibe aceeași valoare cu munca pe care o oferi la schimb. Nici mai mult, nici mai puțin.
3. Utilizarea manipulativă a relațiilor
Așteptări implicite: După etapa inițială de „love bombing”, favorurile pot fi folosite pentru a justifica cereri nerezonabile. Exemplu: „Am avut atâta încredere în tine, așa că sper să te ocupi de acest proiect fără să mai întrebăm pe altcineva.” sau ți se va induce sentimentul de obligație prin exemple personale de către manageri sau colegi care sunt în echipă cu managerii, tocmai pentru a te manipula și a te folosi.
Izolarea: Persoana poate fi încadrată ca „preferatul” unei echipe sau al unui lider, ceea ce creează tensiuni cu colegii și dependență față de cel care oferă atenția. Mai mult decât atât, pot exista colegi care să te izoleze și să îți facă acest love bombing tocmai pentru a-ți câștiga încrederea, ca mai apoi să te toarne la șefi. O să te surprindă faptul că aceste practici, tipice regimurilor totalitare, încă există și se practică, atât în companii mari cât și la firme mici sau mijlocii. Nu zic să nu ai încredere în colegi, ci să păstrezi lucrurile personale doar pentru tine. Și încă odată atenție la cei care fac trauma dumping cu tine încă de la început! Nu există nici un motiv să ne expunem durerile sau nefericirile și să ne victimizăm, fără un scop. Relațiile sănătoase se dezvoltă în timp, nu dintr-o dată, nu în două – trei luni.
4. Înlocuirea rapidă a pozitivismului cu presiune
Scăderea bruscă a suportului: După perioada de „miere”, laudele se pot transforma în critici sau ignorare. Vei observa un shift rapid al superiorilor, prin faptul că acel suport îți va fi luat de sub picioare și ți se va da mână liberă să te descurci. Nu pentru că există o mare încredere în tine. Pentru că dacă vei observa, încrederea în tine se va termina brusc în momentul în care încerci să schimbi lucrurile în bine sau dacă te vei plânge. Ți se va da mână liberă de către manager pentru că vei prelua mai multă muncă. Iar managerul va fi mai liber. Echitabil? Nu. Pentru că vei face munca a doi oameni pe bani foarte puțini.
Uneori vei prelua și task-urile colegilor, pe motivul că este rândul tău să înveți și ei au deja multe lucruri de făcut. În special task-urile colegilor privilegiați. Vei observa foarte ușor care sunt aceștia.
Aici se încheie perioada de Love Bombing la locul de muncă sau se poate întâmpla ca persoanele superioare să te țină într-un joc constant de good cop, bad cop. Și cu bine și cu rău. Momente în care îți oferă iar atenție și beneficii, alternate cu momente în care te vor copleși iar cu task-uri extra, presiune și un mod de lucru toxic, care te va menține extenuat o perioadă. Această alternare, pe tine te duce la burn-out iar lor le creează beneficii financiare pe termen lung.
Cereri nejustificate: Angajatului i se pot cere ore suplimentare sau eforturi suplimentare, fiind presat să compenseze pentru atenția sau favorurile primite. Uneori nu este nevoie ca aceste cereri să fie explicite, ți se va induce ideea că nu este niciodată suficient ce faci sau că faci tot timpul greșeli. Astfel încât să te simți inferior, măgulit că ești încă acolo și că ai un loc de muncă deși faci atâtea greșeli colosale. Mai mult decât atât ți se induce ideea că ți se fac niște favoruri imense pentru că primești libere. Chiar și liberele legale de la stat. Vei observa tendința managerilor de a sublinia aceste libere și a compara locul tău de muncă, cu altele care nu primesc acele libere. Deși este clar că domeniile sunt total diferite și că există inclusiv locuri de muncă unde se lucrează de Sărbători, însă cu compensare pe măsură. Acea compensare nu va fi adusă în discuție și nici drepturile tale nu vor fi aduse în discuție.
Aceste greșeli vor fi tot timpul puse în fața ta, inclusiv cele mai insignifiante și stupide, uneori nici nu vor avea legătură cu munca ta. Tocmai pentru a-ți induce starea că nu ești suficient de bun. Că nu ai aceeași autoritate ca managerul sau șeful tău. Deși ai să observi că de foarte multe ori ei nu cunosc domeniul în amănunt așa cum îl cunoști tu. Ideea lor este să îți creeze sentimentul că este nevoie de mai mult din partea ta. Uneori vei auzi că ți se cere mai multă implicare, deși deja ești coplești de tot ce faci. Că valoarea ta intrinsecă depinde de aprobarea superiorilor. Aceasta este o tactică manipulativă frecvent folosită pentru a crea un sentiment de nesiguranță și dependență emoțională față de persoana care face critica.
Majoritatea greșelilor tale vor fi expuse public, nu pentru ca ceilalți să învețe din ele. Această este o scuză care nu își are validitate reală. Atunci când aduci într-o ședință oameni din mai multe departamente, nu se justifică cu nimic, expunerea unei greșeli exclusive și personale, cu nume și prenume. Nu am să spun cum un manager ar trebui să își corecteze acest obicei toxic. Este un comportament pe care este nevoie în primul rând să și-l asume, ca mai apoi să caute resursele necesare să-l înțeleagă, să-l depășească și să plătească pentru el. Consider că un om de afaceru sau un manager, au nevoie să afle pe propria piele, pe timpul și pe banii lor, din propriile resurse, cum să readucă echilibrul în echipă.
Vei observa că greșelile vor fi întotdeauna ale tale, fără asumarea unei răspunderi în ceea ce privește mediul de lucru și conjunctura în care se desfășoară munca ta. Că pe lângă task-urile zilnice ești întrerupt de manager cu alte task-uri pe care este nevoie să le faci ASAP. Sau că ai un deadline execrabil, care pune presiune pe tine și automat vei face greșeli. Să nu crezi că acest stil de lucru este întâmplător. Acest stil de lucru oferă avantaje superiorilor menținând angajații în stres emoțional și fizic, evident. În automatisme, tocmai pentru a nu gândi rapid și critic, ca angajatul să poată fi mai ușor de manipulat. Ca să nu poată refuza anumite task-uri.
5. Controlul prin emoții
Crearea unei dependențe emoționale: Angajatul poate simți că succesul său depinde în totalitate de aprobarea sau atenția superiorului. Mai ales dacă superiorii vor încerca să ți se bage sub piele și să creeze o fundație falsă bazată pe prietenie și încredere. Însă acea fundație se va clătina imediat ce vei avea tu nevoie de ceva. Atunci când managerul sau superiorii vor fi nevoiți să te susțină într-un demers sau altul, care îți aduce ție beneficii personale, ai să vezi că acest suport va dispărea brusc. Ba chiar vei fi acuzat de rea credință și nu ți se va acorda ajutor. Atunci vei vedea adevăratul chip al superiorilor tăi.
Utilizarea vinovăției: Dacă angajatul încearcă să refuze sau să își mențină limitele, poate fi manipulat să se simtă vinovat. Ți se va întoarce orice vorbă, pentru că un angajator instabil nu își va asuma niciodată greșelile. Tot timpul va fi vina ta.
Există presiune? Nu cunoști tu presiune. Cea mai mare presiune este pe șeful tău care îți dă salariul. Tu doar să taci și să te mulțumești că ai un loc de muncă și să muncești pentru că de-aia ești acolo. Nu ești acolo ca să ți se ușureze munca sau ca toate lucrurile să se desfășoare într-un mod sănătos și echitabil pentru toată lumea. Dacă există suferință sus, iar managerul nu știe să gestioneze pentru că, există și oameni incapabili, va fi și suferință pentru angajați. Este o nevoie implicită a unui om toxic să creeze în jur același mediu cu care s-a obișnuit. Un om toxic nu își va dori schimbarea acestui mediu. Doar tu vei schimba asta, plecând de acolo, din păcate.
Task-uri multe care nu îți vor fi luate din brațe. În schimb vei fi micromanageriat și superiorii vor încerca să-ți inducă ideea că ai TU impreia că e prea mult. Tu poți mai mult, desigur. E puțin, doar îți place ție să te plângi. În alte locuri este mai greu. Întotdeuna se vor induce comparații.
Un superior toxic nu te va întreba niciodata la ce lucrezi momentan și dacă poți abandona acel task, pentru un altul diferit sau cu un alt deadline. Va considera automat că tu prestezi munca pentru el, indiferent de cum creează el conxtetul acelei munci. Iar unii cunosc deja aceste detalii. Le aplică doar în relațiile cu alți oameni de afaceri. Însă niciodată cu angajații. Vei observa că acești oameni au tendința să te desconsidere, să te trateze ca pe o resură a firmei lor. Îți vor induce anumite idei, dar acțiunile lor vor vorbi tare și răspicat. Așa că întotdeauna asociați faptele oamenilor cu ceea ce propăvăduiesc. Dacă există disonanțe, fiți pe fază.
Un alt lucru prin care îți vei da seama că ceva este putred în Danemarca, vorba expresiei, va fi faptul că majoritatea oamenilor toxici se feresc de urmele în scris. În momentul în care ceri ca task-urile tale să fie clare, să primești indicațiile tot timpul în scris, vei vedea că acești oameni refuză, găsesc diverse scuze sau schimbă subiectul. Tocmai pentru a nu fi prinși, inclusiv într-un context legal, cu atrocitățile pe care le comit. Ca idee, impactul acestor acte toxice este unul pe termen lung care te va afecta psihic enorm. Acești oameni știu foarte bine ceea ce fac și că există legi care să te protejeze. De aceea consider important să te informez, să te protejezi nu doar la nivel psihologic, ci să iei măsuri din timp, dacă poți inclusive legal. Ai să vezi că sunt foarte bine puși la punct cu hârtiile și acoperiți legal, deși aparent ei joacă cartea inocentului. Al neștiutorului și de cele mai multe ori, cartea victimei. Ai să vezi că ei pretind de cele mai multe ori că sunt cei buni, au vrut binele tututor, dar cumva toată lumea, absolut toată lumea din viața lor li s-a întors împotrivă.
Aici perioada de Love Bombing la locul de muncă se încheie și este clar că va trebui să iei o decizie.
Impactul love bombing-ului profesional
- Emoțional: Angajatul poate trece printr-un rollercoaster emoțional, alternând între stări de valorizare excesivă și desconsiderare.
- Burnout: Cererile exagerate și presiunea psihologică pot duce la epuizare profesională.
- Scăderea încrederii: În timp, angajatul poate deveni sceptic în privința motivațiilor din spatele atenției primite, afectând relațiile cu colegii și liderii.
- Cultura toxică: Dacă fenomenul este orchestrat de organizație, poate indica probleme sistemice, cum ar fi manipularea angajaților pentru profit sau control.
Cum să gestionezi situația în cazul de Love Bombing la locul de muncă
Fii atent la semnale: Dacă atenția sau laudele par exagerate, încearcă să evaluezi situația obiectiv.
Menține-ți limitele: Nu te lăsa presat să accepți responsabilități sau favoruri care nu sunt conforme cu rolul tău.
Documentează: Ține evidența situațiilor în care simți că ești manipulat emoțional sau profesional.
Comunică: Dacă simți că situația devine toxică, discută cu un superior ierarhic sau cu departamentul de resurse umane. Atunci când există. De multe ori nu există și te poți baza doar pe apropriați. Important este să discuți ceea ce se întâmplă la timp.
Caută sprijin extern: Un mentor sau un consilier poate oferi o perspectivă neutră asupra situației. În special dacă a trecut prin această situație de Love Bombing la locul de muncă și cunoaște foarte bine comportamentele.
Fenomenul poate fi subtil, dar înțelegerea și conștientizarea lui te pot ajuta să eviți capcanele emoționale și profesionale.
Ce impact are acest Love Bombing la locul de muncă asupra ta?
1. Scăderea încrederii în sine
- Criticile constante, mai ales legate de greșeli minore sau irelevante, te fac să te îndoiești de competențele și judecata ta.
- Apare tendința de autosabotaj sau de a evita deciziile importante, temându-te că vei fi criticat.
2. Crearea unei dependențe emoționale
- Când orice greșeală este scoasă în evidență, ajungi să cauți constant validarea din partea superiorului sau colegilor, pentru a te simți „în regulă”.
- Managerii sau colegii manipulativi folosesc acest sentiment pentru a menține un control mai mare asupra ta, transformându-te într-o persoană mai ușor de influențat.
3. Epuizare emoțională
- Sentimentul constant că trebuie să te aperi sau să demonstrezi că meriți respect duce la stres cronic și, în cele din urmă, la burnout.
- Criticile frecvente creează o stare de hipervigilență, făcându-te să fii mereu în alertă pentru a evita greșelile, ceea ce este extrem de obositor pe termen lung.
4. Limitarea inițiativei și a creativității
- Frica de a greși sau de a fi criticat te face să eviți asumarea de riscuri sau propunerea de idei noi.
- Devii pasiv sau conformist, preferând să urmezi doar instrucțiunile, ceea ce poate afecta creșterea ta profesională.
Cum să gestionezi situația
- Recunoaște manipularea: Fii conștient de tacticile folosite și încearcă să le privești obiectiv, fără să te lași copleșit emoțional.
- Menține un jurnal: Notează criticile primite și analizează dacă acestea sunt constructive sau doar menite să te descurajeze. Greșelile sunt normale, iar unele observații care sunt pur subiective din partea superiorilor, merită filtrate cu discernământ și analizate critic înainte de a fi luate personal. Este important să-ți amintești că nu toate criticile reflectă realitatea sau competența ta, ci adesea pot fi influențate de perspectivele, preferințele sau chiar insecuritățile celor care le emit. Acceptă feedback-ul constructiv, dar nu lăsa observațiile subiective să-ți afecteze încrederea în tine sau să-ți definească valoarea profesională.
- Stabilește limite: Învață să răspunzi ferm și respectuos, punând întrebări clare despre cum să îmbunătățești aspectele criticate, fără să accepți o degradare emoțională. Mai ales dacă lucrezi în domenii profesionale volatile, în care unele elemente se schimbă trimestrial sau mai des.
- Caută sprijin: Vorbește cu colegii, mentorii sau resursele umane pentru a înțelege mai bine contextul și a obține suport. Sau dacă nu ai un suport emoțional la muncă, poți contacta un terapeut sau un consilier.
- Concentrează-te pe progresul tău: Amintește-ți că greșelile fac parte din procesul de învățare și că valoarea ta profesională nu este determinată de opiniile subiective ale altora.
Această strategie de manipulare poate fi extrem de toxică, dar conștientizarea și gestionarea ei te pot ajuta să-ți păstrezi echilibrul emoțional și încrederea în sine. Nu uita că ești protejat de lege, iar aceasta spune clar că angjatorul este obligat să creeze un mediu echilibrat pentru angajații săi. Nu există justificare pentru cereri precum – rezistența la stres. Acel stres există pentru că undeva sistemul creat nu este capabil să ofere acel mediu echilibrat. Și atunci se cere din partea angajatului acest sacrificiu al stărilor sale psihice și ca el să jongleze cu mediul extern, exclusiv în beneficiul altora. Hai să ne lepădăm de aceste obiceiuri stricate și să echilibrăm balanța. Niciunde nu scrie că a trata un om echitabil și corect aduce pierderi unei companii. Doar un psihopat, sociopat și un om ahtiat după putere, își ia energia sau validarea în acest mod. Tu de care parte a baricadei vrei să te afli?
Ai grijă de tine și de sănătatea ta psihică! De ea depinde inclusiv sănătatea ta fizică.
Dacă ți-a plăcut acest articol și îți este folositor, nu uita să mă urmărești și pe Facebook!